MASTER „URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI”
Dorinţa de ieşire din criză a determinat în majoritatea oraşelor europene să prevadă o bună guvernare la nivel european/naţional/regional/local, cu un tip de strategii cu obiective clare care se repetă pretutindeni în EU, cu mici schimbări. Dintre acestea amintim densificarea, reutilizarea clădirilor şi a terenurilor, mixajul dintre functiuni, apropierea de natură, folosirea energiilor regenerabile, politici educaţionale proactive, consolidarea economiei locale, etc.
Proiectele ce însoţesc cursurile şi lucrările aplicative ale dizertaţiilor Masteratului de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, au încercat să răspundă acestor provocări şi să aplice creator prevederile documentelor europene referitoare la aceste teme, în conformitate cu identitatea noastra culturală. O bună guvernare nu se poate realiza doar cu cele patru nivele de guvernanţă, amintite anterior, ci trebuie inmulţite „Behavior Settings” (relatia dintre entitatea spaţială şi cea socială), pentru că o guvernare locală sustensabilă trebuie să coboare la nivelul unui Cartier, care a fost unitatea de bază în oraşul tradiţional, şi mai nou a unei Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR), pe care noi o considaram o Unitate Spatiala de Baza (după principiile lui Perry) care adăposteşte cele mai multe facilităţi, cu o dimensiune socială de 5.000-10.000 locuitori, cu o dimensiune fizică de cca 500m x 1000m şi o suprafaţă de cca 7-40 ha. Studiile primelor dizertaţii s-au concentrat în jurul delimitarii cît mai corecte a UTR –urilor în municipiul Timişoara şi a regulamentelor necesare pentru realizarea calitaţii vieţii locuitorilor lor. Aceste preocupări au fost continuate în studii directoare contractate de centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă Timişoara, care ulterior s-a transformat în Centru de Cercetare pentru Planificare Urbană Timişoara, precum -“Studiu Director privind Facilităţile Sportive şi de Agrement în Municipiul Timişoara”, contract nr 74/2009 în rolul de servicii de consultanţă dintre UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara, sau -“Studiul Director privind Densificarea Ţesutului Urban în Municipiul Timişoara – Lotul 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu Primaria Municipiului Timisoara, în rolul de coordonator proiect. Deasemeni aceste studii parte componentă a dizertaţiilor au constituit baza de referinţă a multor articole publicate în ţară şi străinătate de cei care au urmat apoi treapta doctorală. Lucrările de dizertaţie şi studiile directoare s-au concretizat în material documentar pentru în cărţi de specialitate, care au continuat problematica spatiilor verzi la toate nivele enunţate, a dotarilor si a facilitatilor precum transportul in comun, şcolii, terenuri de sport, de joacă etc, precum -“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, & Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau – Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0, sau -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- coordonator Radu Radoslav & Ana Maria Branea, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, Tudor Morar, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9.
DIZERTAŢII ÎN ANUL UNIVERSITAR 2009-2010
Delimitări dintre UTR-uri municipiului Timişoara au fost determinate fie de bariere majore naturale precum rîul Bega, fie de arterele de categorie I si II (de circulaţie intensă) ca urmare a organizării ierarhice a străzilor, conform lui teoriilor lui Stein şi Wright de la începutul sec al XX-lea, fie de calea ferată ce străbate municipiul. Prin această decizie, drumurile principale cu trafic rapid nu rezolvă doar problemele de congestie a traficului, ci delimitează în acelaşi timp comunităţile ce trebuiesc reconstruite, pe care le separă. Au fost astfel delimitate în Timişoara peste 100 de UTR –uri din care peste 70 au funcţia principală cea rezidenţială. Analiza fiecarui UTR în parte a fost multicriterială pe cca 40 paternuri din care amintim circulaţia, circulaţia în comun, refugiile pentru transportul în comun, nodurile de interschimb, grădiniţele, şcolile, terenurile de sport, locurile de joacă pentru copii, promenada, spaţiile verzi, etc (fig 1). Nu toate aceste UTR-uri aveau dimensiunea spaţială enunţată la început şi ca atare tematica dizertaţiilor s-a împărţit pe mai mulţi ani, astfel încît în 2009-2010 s-au studiat cu precădere cele care satisfăceau aceste cerinţe minimale. Una din concluzia acestor studii a fost că majoritatea UTR-urile nu au un centru, o piaţă publică, (fig 2) şi ca urmare nu pot să aibă o identitate proprie. Au fost propuse în lucrările aplicare ale dizetaţiilor cca. 25 de astfel de centre de coagulare sau de conectivitate care impreună cu centrul tradiţional Cetate să formeze o reţea de centre ce susţin identitatea oraşului (fig 3) . Această necesitate a spaţiilor publice de calitate este cuprinsă ca a doua recomandare a documentului european din 2007 „Charta de la Leipzig”. Aceste propuneri s-au realizat prin aplicarea unui „BAUKULTUR” o interacţiune intre arhitectură, planificarea infrastructurii şi planificarea urbană tipică unui oraş european. Studiul acestor centre a constituit materialul lucrărilor practice a dizertaţiilor anului universitar 2009-2010, masteranzii provenind in general de la Facultatea de Arhitectura (fig 4-5-6-7-8-9), de la Facultatea de Peisagistica (fig 10-11-12-13.) sau din administraţia publică (fig 14-15) . Cu excepţia dizertaţiilor din figura 8-9 şi 14-15, care sunt operaţii de constituire a unei conectivităţi a două sau mai multe UTR uri, care singure nu se puteau autosusţine, din cauza unor criterii mult sub normele enunţate, restul lucrărilor rezolvă un centru excentric de coagulare, care să formeze în final un sistem coerent de centre ce să nu elimine din viaţa oraşului nici o comunitate.
DIZERTAŢII ÎN ANUL UNIVERSITAR 2010-2011
Studiul dezvoltării sustenabile a UTR-urilor rezultate din operaţiunile făcute de colegii masteranzi ai generaţiei 2009-2012, pentru asigurarea unei calităţi a vieţii locuitorilor a continuat şi în anul universitar 2010-2011, cînd lucrările practice ale dizertaţiilor au rafinat cercetarea anterioară. Astfel s-au studiat în cadrul dizertaţiilor UTR-urile care nu respectau densităţile minime, populaţia minimă, care nu puteau asigura facilităţi minime sau cele de conectivitate cu zona centrală (fig 16-17, 18-19, 20-21) sau care rezolvă noduri de circulaţie rutieră prin introducerea unor spaţii publice pieţe urbane de comunitate (fig 22-23) Un alt set de dizertaţii rezolvă probleme la scara întregului municipiu, din care menţionăm cea care rezolvă printr-o singură mutare atît continuitatea spaţiului verde de a lungul canalului Bega, cît şi inelul II de circulaţie rutieră a municipiului (fig 24-25). De remarcat propunerea din lucrarea de dizertaţie (fig 26-27) care amenajează spaţiul public dintre piaţa Victoriei şi Muzeul Banatului, anticipînd demolarea neadecvatului „acvarium” construit acolo în 2006-7.
